''A fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala
genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al
XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul defensiv al Tarii Romanesti,
iar mai apoi fiind transformata in garnizoana a Imperiului Otoman.
Abandonata de catre turci, cetatea s-a ruinat in urmatoarele veacuri,
dar este singura cetate medievala care a supravietuit confruntarilor
armate ruso-turce desfasurate pe teritoriul Dobrogei.
Partial reconstruita si avand un cochet drum de acces ce duce
calatorul pana la poarta de intrare, Enisala, singura cetate medievala
din Dobrogea, este pregatita sa isi redobandeasca, de aceasta data in
pace, gloria de odinioara.
Este situată în vecinatatea satului Enisala, pe un deal ce domină
peisajul, la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat,
fiind construită pe cel mai înalt promontoriu situat între lacurile
Babadag şi Razim.
Denumirea cetatii provine de la turcescul “yeni” (nou), respectiv
regionalismul dobrogean “sale” (asezare, sat), adica asezare noua. Se
pare ca turcii au preluat aceasta denumire de la unitatea administrativa
de langa cetate, careia i se spunea Vicus Novus (Satul Nou), apoi Novoe
Selo. In acelasi timp, cetatea este cunoscuta si sub denumirile
Heraclia sau Heracleea.
Cetatea Enisala a fost construita cu scop militar, defensiv si de
supraveghere de la inaltime a drumurilor de pe uscat si mai ales de pe
apa, intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau inca
blocate, iar actualul lac Razim era inca golf al Marii Negre. Cetatea a
fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala
genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al
XIV-lea, secol in care a avut rol militar, politic si administrativ si
mai putin economic, facand parte din lanţul de colonii genoveze care
cuprindea oraşele Chilia şi Likostomion din Delta Dunării, Cetatea Albă
de la gurile Nistrului, Caffa şi Balaclava din sudul Crimeei.''
sursa articolului : http://www.cetateaenisala.ro/
Am ajuns la Enisala intr-o zi in care ne saturasem de marea murdara si de piscina aglomerata, la sfaturile unui amic, proprietarul pensiunii la care eram cazati in Sinoe.
Am descoperit un colt de rai, un spatiu parca iesit din tipare, aparut din timpuri stravechi.O priveliste uluitoare inconjoara aceste ruine, si ramai uimit de frumusetile pe care le detine aceasta tara frumoasa a noastra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu